• despre piesa de teatru
TRADUCEREA: ALICE GEORGESCU
REGIA: LÁSZLÓ BOCSÁRDI
DECORURI: BARTHA JÓZSEF
COSTUME: JUDIT DOBRE KOTHAY
LIGHT DESIGNER: BÁNYAI TAMÁS
DISTRIBUŢIA:
CALIGULA – SORIN LEOVEANU
CHEREA – ILIE GHEORGHE
HELICON – VALENTIN MIHALI
CAESONIA – GABRIELA BACIU
SCIPIO – VLAD POPESCU
SENECTUS – VALER DELLAKEZA
METELLUS – ADRIAN ANDONE
LEPIDUS – ION COLAN
CASSIUS – ANGEL RABABOC
MUCIUS – NICOLAE POGHIRC
MEREIA – EUGEN TITU
PATRICIUS – CĂTĂLIN BĂICUŞ
SOŢIA LUI MUCIUS – IULIA LAZĂR
DRUSILLA – CLAUDIA NISIPAŞU
PATRICIENI:
TUDOREL PETRESCU
ŞTEFAN MIREA
MIRCEA TUDOSĂ
MUZICANTUL – ION BUTNARU
POEŢI:
COSMIN RĂDESCU
ŞTEFAN CEPOI
DRAGOŞ MĂCEŞANU
MARIAN POLITIC
DRAGOŞ ANDRONIE
ALEXANDRU IONUŢ MARCU
ALEXANDRU MĂNDOIU
GARDIENI:
IULICĂ GRECU
CRISTI PETEC
NICU GURAN
NICU STANA
ALIN STAN
GIANI MIU
MULŢIME:
DARIA CIOBANU
ALESIA PETEC
ANDREEA NICOLAE
LAVINIA NICOLAE
ALEXANDRU DRAGOMIR
EMY GURAN
MINELA POPA
MIHAELA GURAN
MARIETA MIERLA
MARIANA SĂCEANU
MIRELA NICOLAE
LAVINIA PETEC
ELENA COTEA
LILI SÎRBU
SANDA LICAN
MONICA DRAGOMIR
ALEXANDRU COTEA
TOMA STRATONIE
”Caligula devine în egală măsură un spectacol politic şi unul moral. Ceea ce declanşează în Caius Caligula moartea soţiei (şi, totodată, sora) lui, Drusilla, nu e un atac iremediabil de nebunie, ci revelaţia nefericirii omeneşti şi a ipocriziei sociale. E un întreg proces maieutic pe care Caligula îl iniţiază şi îl împinge pînă la ultimele consecinţe (propria moarte), pentru a le da celorlalţi posibilitatea de a descoperi în ei înşişi adevărul. Adevărul a ceea ce contează în viaţă: o femeie pe care o iubeşti (şi pe care împăratul a transformat-o în prostituată), un părinte sau un fiu (pe care împăratul i-a ucis), solidaritatea, simţul libertăţii.”
(Iulia Popovici, Distrugând pentru o lume mai bună, Observator Cultural, martie 2011)
” Bocsárdi a ştiut că trebuie să vină la Craiova, pentru că aici îl va găsi pe adevăratul Caligula, încarnat de unul dintre puţinii actori din România care pot da credibilitate acestui personaj. Sorin Leoveanu face din împăratul ambiguu şi eterogen, adeptul asasinatului bizar, din omul însetat de absolut, pervers şi incestuos, un erou romantic, aproape uşor de înţeles, umanizat de un vis la îndemâna oricui: căutarea libertăţii.”
(Dan Boicea, Fascinantul Caligula, Adevărul Literar și artistic, 5 aprilie 2011)
